Gânduri botezate şi cântecele vârstelor (XXXI)

MOTTO: ,,Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conține … Limba română mă însoțește permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană.” (HERTA MÜLLER, scriitoare născută în România și stabilită în Germania, laureată a PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂ)

  • Niciun cântec ce exprimă regretul după o viață aflată în pragul stingerii nu-i atât de profund și autentic precum este legendarul ,,CÂNTEC DE LEBĂDĂ”. Se zice că, de multe ori, chiar și oamenii afoni capătă glas muzical în momentul când singuri sunt nevoiți să-și cânte acest adevărat bocet al timpului ce ni s-a dat și care și-a împlinit destinul.
  • Omul e convins că e singur și atunci când își dă binețe, dar nu-i răspunde nimeni.
  • Mai flămânzi decât oamenii nemâncați de zile întregi sunt bogații nesătui de cât au.
  • Pentru o judecată obiectivă a lumii, a oamenilor în general, este potrivit să privești întâi în tine și apoi să-i judeci pe ceilalți.
  • Caracterul omului este fructul educației. Mintea/judecata, creativitatea, sunt rezultatul instrucției, al culturii, al cărților citite.
  • O zi în care nu ai râs măcar de două ori, este o zi pierdută.
  • Ce-nseamnă sintagma/metafora ,,PICIOR DE PLAI”, ne convingem citind măcar primele versuri din poezia ,,MAMA, a lui George Coșbuc: ,,În vaduri ape repezi curg/ Și vuiet dau în cale,/ Iar plopi în umedul amurg/ Doinesc eterna jale./ Pe malul apei se-mpletesc/ Cărări ce duc la moară/ Acolo, mamă, te zăresc/ Pe tine-ntr-o căscioară.”
  • La poetul ION MINULESCU, într-o lume inundată de monotonie, doar iubirea mai dăinuiește nealterată, chiar dacă și ea are o vârstă crepusculară: ,, În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Un bătrân şi o bătrână -/ Două jucării stricate -/ Merg ţinându-se de mână..” (Versuri din poezia,,ACUARELĂ”.)
  • PASTILA DE LIMBĂ: VIRGULA ȘI ROLUL EI (I): Virgula marchează grafic anumite pauze scurte făcute în cursul rostirii unei propoziții sau fraze. În felul acesta, virgula, alături de alte semne de punctuație, servește la redarea grafică a ritmului vorbirii și intonației. Astfel, în propoziție, virgula are următoarele roluri: a) Separă construcțiile în vocativ de restul comunicării. Ex: Draga mea fată, nu-ți pot da ce dorești; b) Separă construcțiile incidentale de restul comunicării: Am scăpat, din greșeală, o vază scumpă; c) Separă părțile de propoziție de același fel: Azi avem ore de matematică, română, chimie,…; d) Marchează predicatul eliptic: Ea l-a întrebat și el, nimic (marchează , deci lipsa predicatului verbal); e) Separă interjecțiile de restul comunicării: Ei, ce să-i faci?
  • Când întrebi și pe alții cum e mai bine, ești albină. Când asculți numai de tine, ești trântor.
  • Poeții români talentați cu care timpul nu a avut suficientă răbdare: Alecu Văcărescu, Vaile Cârlova, Ștefan Octavian Iosif, Ștefan Petică, Panait Cernea, Nicolae Labiș, Veronica Micle, Iulia Hasdeu, Alexei Mateevici, Cristian Popescu, Magda Isanoș, Mihail Săvulescu, Traian Demetrescu…
  • Una din cele mai dilematice situașii o trăiește HAMLET, din piesa omonimă a lui SHAKESPEARE. El trebuie să aleagă între A FI ȘI A NU FI, adică între a fi un om care trăiește viața pe cont propriu sau a fi marionetă, adică a nu fi tu, ci ceea ce-ți dictează/impun alții.
  • Deviza în viață a celor care vor să se căpătuiască sub orice formă: ,,BANII NU AU MIROS !”, adică sunt valoroși, indiferent cum îi obții și de unde.
  • Poetul ADRIAN PĂUNESCU în oglinzi paralele:
  • ȘTEFĂNESCU, în cartea ,,TIMP RETRĂIT : ,,Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai buni oameni din câți am cunoscut vreodată”.
  • Poetul DORIN TUDORAN, în lucrarea ,,NUMAI COPILĂRIA E GLORIOASĂ. ROBERT ȘERBAN ÎN DIALOG CU DORIN TUDORAN”: ,,Adrian Păunescu a făcut mult, poate chiar enorm de mult rău, dar asta nu mă împiedică să spun că l-am văzut făcând și foarte mult bine.
  • Proverbele sau ,,AFORISMELE POPORULUI”, cum le-a numit poetul Lucian Blaga, se regăsesc frecvent în reflecțiile/maximele românești: ,,Omul din greșeală învață”(proverb); ,,Nu există nici un rău care să nu fie și ceva bun” (cugetare a lui PLINIUS CEL BĂTRÂN, scriitor, istoric, important erudit al Împăratului Roman)
  • ,,Un aforism e un simplu grăunte de metal prețios, dar poate avea greutatea unei lumi.” (Lucian Blaga)
  • Proverbele, prin conținutul ideatic și emoțional, sunt izvor de înțelepciune pentru că ele s-au născut din ,,școala vieții” sau ,,școala lumii” și conțin valori spirituale universale: ,,ÎNTRUN PICIOR N-AJUNGI DEPARTE”, deci cu ,,jumătăți de măsură nu ajungi departe”.
  • MEMENTO: ,,Și cu cea mai mare bunăvoință, nimeni nu poate fi și <<oficialitate>> și om.” (IBSEN, dramaturg norvegian).

 

Profesor OCTAVIAN GUȚU,

Șimleu Silvaniei

One Thought to “Gânduri botezate şi cântecele vârstelor (XXXI)”

Leave a Comment